Psihologia educaţională

Regulament

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA
COMISIA DE PSIHOLOGIE EDUCAŢIONALĂ, CONSILIERE ŞCOLARĂ ŞI VOCAŢIONALĂ

Regulament
de organizare şi funcţionare internă a Comisiei de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională

Capitolul I - Dispoziţii generale

Art.1. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională este o structură organizatorică de specialitate ale cărei atribuţii sunt stabilite prin prezentul Regulament.

Art.2. Regulamentul de organizare şi funcţionare internă a Comisiei de Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională este întocmit în baza Legii 213/2004, Art. 35, alin. 2.

Art. 3. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională este constituită în baza Legii 213/2004, Art. 35, alin. 1 fiind un organism de lucru în cadrul Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România.

Capitolul II - Structură organizatorică

Art. 4. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională este constituită dintr-un număr impar de membrii, aleşi dintre reprezentanţii desemnaţi de către convenţiile filialelor, teritoriale conform Legii 213/2004, Art. 62.

Art. 5. Membrii comisiei îşi desfăşoară activitatea pe o perioadă de 4 ani în conformitate cu Legea 213/2004, Art. 63.

Art. 6. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională este condusă de un birou constituit din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi dispune de un secretariat tehnic, în conformitate cu Legea 213/2004, Art. 37.

Art. 7. Alegerea biroului comisiei se face prin vot secret.

Art. 8. Membrii comisiei au dreptul la indemnizaţii de şedinţă şi la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atribuţiilor specifice, conform Art. 39, Legea 213/2004.

Capitolul III - Atribuţii

Art. 9. Atribuţii generale

a) Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, desfăşoară procedurile prevăzute în normele metodologice de aplicare a Legii 213/2004;
b) Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, propune Comitetului Director eliberarea atestatului în domeniu de competenţă;
c) Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, elaborează şi acualizează periodic norme, proceduri de control, formare continuă şi supervizare profesională în domeniul ei de competenţă în conformitate cu Art. 38 din Legea 213/2004;
d) Comisia de psihologie educaţională asigură pregătirea persoanelor cu atribuţii de control, formare continuă şi supervizare profesională;
e) Elaborează şi înaintează spre aprobare Comitetului Director, propriul Regulament de organizare şi funcţionare internă;
f) Participă la elaborarea Codului deontologic al profesiei de psiholog şi urmăreşte respectarea acestuia în domeniul psihologiei educaţionale;
g) Înaintează Comitetului Director propuneri pentru organizarea de cursuri şi alte forme de pregătire continuă a psihologilor şcolari;
h) Sesizează organele în drept în cazurile de exercitare a profesiei de psiholog şcolar de către o persoană care nu are această calitate (Legea 213/2004, Art. 58);
i) Mediază litigiile dintre structurile centrale şi psihologii cu drept de liberă practică în domeniul psihologiei educaţionale.

Art. 10. Atribuţii specifice ale membrilor comisiei

a) Preşedintele Comisiei are următoarele atribuţii:
- împreună cu preşedinţii celorlalte comisii aplicative şi preşedintele colegiului, asigură conducerea operativă a Colegiului (Legea 213/2004, Art. 40);
- convoacă şi conduce şedinţele comisiei de Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională;
- reprezintă comisia în relaţiile cu alte structuri;
- stabileşte ordinea de zi a şedinţelor comisiei.
b) Vicepreşedintele Comisiei are următoarele atribuţii:
- este înlocuitorul de drept al preşedintelui, în caz de indisponibilitate a acestuia;
- elaborează proiectul planului de activitate, precum şi alte materiale legate de buna funcţionare a comisiei.
c) Secretarul Comisiei are următoarele atribuţii:
- asigură păstrarea documentelor Comisiei;
- convoacă membrii comisiei pentru şedinţe;
- redactează procesele verbale de şedinţă;
- ţine evidenţa prezenţei membrilor la şedinţele comisiei.

Capitolul IV - Modul de funcţionare

Art. 11. Comisia funcţionează prin şedinţe în plen, care se consideră legal constituite în prezenţa majorităţii simple a membrilor;
a) Periodicitatea şedinţelor se stabileşte de către Biroul Comisiei în funcţie de solicitări;
b) Ordinea de zi se aprobă de către comisie, în plenul său, la propunerea preşedintelui sau a înlocuitorului său legal;
c) Procedura de funcţionare a comisiei în vederea eliberării atestatului de liberă practică în domeniul psihologiei educaţionale:
- secretariatul Comisiei primeşte dosarele de la reprezentanţii filialelor locale ale Colegiului Psihologilor, fiind însoţite de avizul şi semnătura preşedintelui filialei şi a membrului filialei cu atribuţii în domeniul de competenţă a Comisiei;
- verifică dacă dosarul este conform cu normele de atestare specifice Comisiei de psihologie educaţională;
- înregistrează dosarele şi comunică data, ora şi locaţia colocviului/ interviului;
- organizează colocviul/ interviul de evaluare a cunoştinţelor şi abilităţilor persoanei care solicită drept de liberă practică în domeniul psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale;
- organizează colocviul/interviul în vederea atestării;
- înaintează Comitetului Director rezultatele evaluării şi propunerile în vederea obţinerii dreptului de liberă practică de către solicitant.

Capitolul V - Dispoziţii finale

a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de psihologie educaţională este parte integrantă a Regulamentului Colegiului Psihologilor din România, care se aprobă de Convenţia Naţională.

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA
COMISIA DE PSIHOLOGIE EDUCAŢIONALĂ, CONSILIERE ŞCOLARĂ ŞI VOCAŢIONALĂ

Proceduri de atestare în conformitate cu Normele metodologice de aplicare a Legii 213/2004

Capitolul I - Dispoziţii generale

Art.1. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională desfăşoară procedurile prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Legii 213-2004.

Art.2. Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională desfăşoară proceduri şi activităţi specifice de evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele specialităţi:

a) psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională;
b) psihopedagogie specială.

Art.3. Psihologii atestaţi în domeniul prezentat la Art. 2 se vor numi psihologi şcolari

Art.4. Psihologii şcolari care lucrează în unităţile de învăţământ de stat sau particular acreditate au statut de profesor psiholog.

Art. 5. Psihologii şcolari îşi pot desfăşura activitatea în:

a) sectorul privat: creşe, grădiniţe, şcoli, universităţi, cabinete sau alte instituţii;
b) sectorul public: creşe, grădiniţe, şcoli, universităţi, cabinete şi centre de asistenţă psihopedagogică, centre de consiliere şi dezvoltare a carierei, centre de plasament sau alte instituţii de profil.

Capitolul II - Dobândirea atestatului de liberă practică în domeniul Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională

Art. 6. Atestatul de psiholog şcolar cu drept de liberă practică se poate obţine conform Normelor metodologice în baza a cel puţin uneia din următoarele două condiţii:

a) formării profesionale conform standardelor stabilite prin hotărâre de către Comitetul Director, respectiv comisia aplicativă;
b) experienţei profesionale dovedite.

Art. 7. În funcţie de competenţa şi experienţa profesională ale solicitantului se poate acorda, în conformitate cu Legea 213 / 2004, Art. 10 una din următoarele forme de atestare:

a) atestat de liberă practică pentru activitate în condiţii de supervizare pentru psihologii fără experienţă în domeniul respectiv;
b) atestat de liberă practică în regim de asociere pentru psihologii care lucrează în colective profesionale;
c) atestat de liberă practică autonomă pentru psihologii care întrunesc criteriile de competenţă şi experienţa profesională prevăzute în prezentele reglementări.

Art. 8. Atestatele prevăzute la Art. 7 literele a) şi b) se pot obţine în baza:

a) formării profesionale şi
b) susţinerii unui colocviu.

Art. 9. Atestatul prevăzut la Art. 7 litera c) "drept de liberă practică autonomă" se poate obţine în baza:

a) prezentării unei adeverinţe care să ateste activitatea neîntreruptă în domeniu;
b) prezentării raportului de evaluare întocmit de supervizor;
c) susţinerii unui colocviu.

Art. 10. Obţinerea atestatului de liberă practică autonomă în baza experienţei profesioanle dovedite se poate realiza în următoarele condiţii:

a) desfăşurarea unor activităţi specifice domeniului pe o perioadă de minim 10 ani, dovedită prin documente legalizate, conform Normelor metodologice;
b) ocuparea unui post didactic (în domeniu) în învăţământul superior de cel puţin lector (vechimea minimă 10 ani);
c) activitate de predare în învăţământul preuniversitar, cu deţinerea a cel puţin Grad. Didactic II (vechimea minimă 10 ani), şi dovada desfăşurării unor activităţi specifice domeniului: evaluare şi diagnoză, consiliere şcolară şi vocaţională;
d) susţinerea unui interviu.

Art. 11. Etape în obţinerea atestatului de liberă practică:

a) depunerea dosarului la Comitetul Filialei de care aparţine solicitantul, verificarea conţinutului şi a conformităţii, înaintarea acestuia la Comitetul Director;
b) analizarea dosarului de către Comisia aplicativă, potrivit procedurilor specifice;
c) susţinerea unui colocviu sau interviu (după caz, vezi Art. 8, 9, 10);
d) susţinerea de către preşedintele Comisiei aplicative în cadrul Comitetului director a propunerii de eliberare sau neeliberare a atestatului în domeniu;
e) eliberarea de către Comitetul director a atestatului de psiholog cu drept de liberă practică, în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Lege, de Normele metodologice şi procedurile de aplicare ale acestora.

Art.12. Dosarul pentru obţinerea atestatului de liberă practică trebuie să cuprindă următoarele documente:

a) cerere tip adresată Comitetului director;
b) copie a actului de identitate;
c) copii legalizate de pe actele de studii şi anexele acestora;
d) certificat de cazier judiciar;
e) copie de pe certificatul de căsătorie sau de pe hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de divorţ (după caz);
f) certificat medical eliberat în condiţiile legii;
g) copii legalizate de pe documentele care atestă absolvirea unor stagii, cursuri de specializare şi alte forme de perfecţionare;
h) copii legalizate de pe carnetul de muncă ori contractul individual de muncă;
i) extras din fişa de post (pentru persoanele prevăzute la Art. 10 din prezentele reglementări);
j) curriculum vitae şi lista manifestărilor ştiinţifice la care a participat, a comunicărilor ştiinţifice prezentate, a articolelor şi cărţilor de specialitate publicate;
k) dovada achitării taxelor necesare acoperirii costurilor atestării profesionale;
l) dovada existenţei unui spaţiu corespunzător şi privind standardele de calitate în conformitate cu Art. 42 din prezentele reglementări.

Art.13. După parcurgerea etapelor obligatorii prevăzute în prezentele reglementări, după caz, Comitetul director eliberează solicitantului în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului la secretariatul Comitetului director, atestatul de liberă practică sau adresa de comunicare a respingerii acordării acestuia.

Capitolul III - Trepte de specializare a psihologului din domeniul Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională

Art.14. În exercitarea profesiei de psiholog în domeniul Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională sunt recunoscute următoarele trepte de specializare:

a) psiholog practicant;
b) psiholog specialist;
c) psiholog principal.

Art.15. Trecerea psihologilor în trepte de specializare superioare se poate realiza la solicitare după minimum de 5 ani de exercitare a profesiei în domeniu, dacă sunt îndeplinite şi celelalte condiţii de formare profesională stabilite de Comisia de Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională;

Art.16. În vederea obţinerii unei trepte de specializare prevăzute la Art.14 candidatul va prezenta Comitetului Filialei un dosar care va conţine documentele prevăzute la Art. 12.

Art. 17. Psihologii şcolari care posedă atestat de liberă practică, în funcţie de treapta de specializare, pot desfăşura următoarele activităţi specifice:
a) evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei şi cadrelor didactice - preuniversitare şi universitare;
b) consiliere şcolară;
c) consiliere vocaţională;
d) intervenţie psihologică;
e) consultanţă;
f) cercetare;
g) formare şi supervizare în domeniu;
h) consiliere şi intervenţie educaţională în instituţii, organizaţii şi comunitate.

Capitolul IV - Obţinerea treptelor de specializare în domeniul Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională (formare, condiţii de accedere, competenţe)

A. Psiholog şcolar practicant

Art. 18. Formarea profesională a psihologului şcolar practicant se obţine prin programe universitare de licenţă ce presupun parcurgerea următoarelor discipline: psihologia vârstelor sau dezvoltării, psihologia personalităţii, psihologie socială, psihologie experimentală, neuropsihologie, psihologia educaţiei, psihodiagnostic, psihopatologie/psihologie clinică, consiliere şcolară şi vocaţională, un modul de pregătire psihopedagogică.

Art. 19. Psihologii care doresc să obţină treapta de specializare "practicant"; trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să facă dovada formării profesionale în conformitate cu cerinţele prevăzute în Art. 18;
b) să susţină un colocviu organizat de Comisia aplicativă în temeiul Legii 213/2004 al Normelor metodologice şi procedurilor de aplicare a acesteia;

Art. 20. Psihologul şcolar practicant din domeniul Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională are competenţe în următoarele tipuri de activităţi:

a) evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei;
b) consiliere şcolară;
c) consiliere vocaţională;
d) intervenţie psihologică primară;
e) cercetare - în limita competenţelor sale;

Art. 21. Competenţele psihologului şcolar practicant pe tipuri de activităţi sunt:

a) evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei:
- să cunoască instrumentele de psihodiagnoză;
- să fie capabili să utilizeze instrumente de psihodiagnoză pentru surprinderea dezvoltării cognitive, afective şi psiho-sociale a copiilor şi tinerilor la nivel individual, de grup;
b) consiliere şcolară:
- să cunoască metode şi tehnici de formare şi educare a unor deprinderi şi atitudini ce contribuie la învăţarea eficientă, a capacităţilor de integrare în viaţa comunitară, a conduitelor şi atitudinilor sanogene;
c) consiliere vocaţională:
- să cunoască principalele domenii de profesionalizare în raport cu cerinţele pieţei;
- să cunoască şi să aplice metode şi tehnici de identificare a aptitudinilor, valorilor şi intereselor profesionale;
- să formeze capacităţi de luare a deciziilor privind cariera şi a unor deprinderi de integrare pe piaţa muncii;
d) intervenţie psihologică primară:
- să realizeze intervenţia primară menită a contribui la dezvoltarea următoarelor arii: intelectuală, afectivă, socială, de personalitate, comportamente de adaptare, orientare vocaţională;
- să realizeze intervenţia primară direcţionată înspre promovarea stării de bine şi prevenirea apariţiei unor probleme;
- să realizeze servicii de consiliere psihoeducaţională a copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de criză familială, de inadaptare şcolară, socială, eşec şcolar, abandon şcolar, absenteism etc., precum şi a celor cu tulburări de comportament şi disciplină, a părinţilor, cu privire la importanţa climatului familial pentru dezvoltarea optimă a copiilor şi tinerilor, optimizarea relaţiilor dintre familie şi şcoală;
e) cercetare:
- să participe în calitate de colaborator în activităţi de cercetare specifice domeniului;

Art. 22. Activităţile desfăşurate de psihologul şcolar practicant se vor realiza în condiţii de supervizare profesională până la obţinerea atestatului de liberă practică autonomă.

B. Psiholog şcolar specialist

Art. 23. Formarea profesională a psihologului şcolar specialist se obţine prin programe universitare la nivel de Masterat sau doctorat. Programele de Master în domeniu vor fi completate de cursuri de specializare, organizate în condiţiile stabilite de prezentele reglementări.

Art. 24. Curriculum pentru Master trebuie să cuprindă obligatoriu un pachet de discipline de specialitate: psihologia învăţării, psihopedagogie specială, educaţie pentru diversitate culturală, didactica învăţării pentru adulţi, etică şi deontologie, consiliere vocaţională, metodologia cercetării, consiliere de grup, de familie, psihopatologia copilului şi adolescentului, consiliere pentru copii şi adolescenţi, consiliere familială.

Art. 25. Psihologul care solicită nivelul de profesionalizare "specialist" trebuie să facă dovada formării profesionale continue concretizată în:

- minimum 30 de ore de dezvoltare personală;
- 100 de ore de practică sub supervizare;
- 25 de credite obţinute prin publicaţii, participări la cursuri, conferinţe, workshop-uri etc.

Art. 26. Psihologul care solicită nivelul de profesionalizare "specialist" trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să facă dovada formării profesionale în conformitate cu articolele 23, 24, 25 din prezentele reglementări;
b) să fie angajaţi ca psihologi într-una din formele instituţionale din sectorul privat sau public precizate în Art. 5, litera a) şi b);
c) să aibă o vechime în domeniu de cel puţin 5 ani;
d) să susţină un interviu organizat de comisia aplicativă în temeiul Legii 213/ 2004, a Normelor metodologice şi Procedurile de aplicare a acesteia.

Art. 27. Psihologul şcolar specialist are competenţe în următoarele tipuri de activităţi:

a) evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei şi cadrelor didactice;
b) consiliere şcolară;
c) consiliere vocaţională;
d) intervenţie psihologică primară, secundară, terţiară;
e) consultanţă;
f) activitate de supervizare a psihologului practicant;
g) cercetare - în limita competenţelor sale;
h) consiliere şi intervenţie educaţională în instituţii, organizaţii şi comunitate.

Art.28. Competenţele psihologului şcolar specialist pe tipuri de activităţi sunt:

a) evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei, cadrelor didactice:
- să cunoască instrumentele de psihodiagnoză;
- să fie capabili să utilizeze instrumente de psihodiagnoză pentru surprinderea dezvoltării cognitive, afective şi psiho-sociale a copiilor şi tinerilor la nivel individual, de grup, precum şi a cadrelor didactice;
- să interpreteze datele obţinute prin aplicarea testelor şi probelor psihologice;
- să formuleze concluziile examenului psihodiagnostic;
b) consiliere şcolară:
- să cunoască metode şi tehnici de formare şi educare a unor deprinderi şi atitudini ce contribuie la învăţarea eficientă, a capacităţilor de integrare în viaţa comunitară, a conduitelor şi atitudinilor sanogene;
- să cunoască şi să utilizeze metode şi tehnici de dezvoltare şi optimizare personală a copiilor şi tinerilor;
- să supervizeze diagnoza efectuată de psihologul practicant;
c) consiliere vocaţională:
- să cunoască principalele domenii de profesionalizare în raport cu cerinţele pieţei;
- să cunoască şi să aplice metode şi tehnici de identificare a aptitudinilor, valorilor şi intereselor profesionale;
- să formeze capacităţi de luare a deciziilor privind cariera şi a unor deprinderi de integrare pe piaţa muncii;
- să supervizeze consiliere vocaţională efectuată de psihologul practicant;
d) intervenţie psihologică:
- să realizeze intervenţia primară, competenţă prevăzută şi pentru psihologul practicant;
- să realizeze intervenţia secundară direcţionată înspre minimizarea dificultăţilor care apar într-o primă etapă;
- să realizeze intervenţia terţiară menită a stabiliza anumite tulburări de dezvoltare şi învăţare;
- să realizeze servicii de consiliere psihoeducaţională a copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de criză familială, de inadaptare şcolară, socială, eşec şcolar, abandon şcolar, absenteism etc., precum şi a celor cu tulburări de comportament şi disciplină, a părinţilor, cu privire la importanţa climatului familial pentru dezvoltarea optimă a copiilor şi tinerilor, optimizarea relaţiilor dintre familie şi şcoală; precum şi a cadrelor didactice;
- să supervizeze intervenţia efectuată de psihologul practicant.
e) consultanţă:
- să ofere servicii de consultanţă care pun accentul pe utilizarea cooperării şi colaborării în rezolvarea unor probleme specifice domeniului;
- să ofere consultanţă cadrelor didactice, personalului administrativ al şcolii sau instituţiei, părinţilor, liderilor comunitari;
- să promoveze cunoştinţele de psihologie, de didactica învăţării în rândul părinţilor, cadrelor didactice, personalului administrativ în scopul creării unui climat pozitiv de viaţă, învăţare şi de muncă.
f) activitate de supervizare a psihologului practicant:
- să supervizeze psihologul practicant în activităţile specifice.
g) cercetare:
- să propună şi să iniţieze activităţi de cercetare specifice domeniului;
h) consiliere şi intervenţie educaţională în instituţii, organizaţii şi comunitate :
- să cunoască şi să identifice problemele comunităţii care necesită consiliere şi intervenţie educaţională;
- să cunoască metode, tehnici şi strategii de consiliere şi intervenţie educaţională în problemele instituţiilor, organizaţiilor comunităţii.

Art.29. Psihologul şcolar specialist desfăşoară activităţi de supervizare profesională cu psihologul şcolar practicant numai în condiţiile parcurgerii a:

- 12 ore de cursuri teoretice şi¬/sau aplicative în domeniul supervizării;
- 12 ore de co-supervizare cu un supervizor deja acreditat;

C. Psiholog şcolar principal

Art. 30. Formarea profesională a psihologului şcolar principal se obţine prin programe universitare la nivel de Master şi / sau Doctorat. Programele de Master trebuie să fie completate prin cursuri specializate, organizate în condiţiile stabilite prin prezentele reglementări.

Art. 31. Psihologul specialist care solicită obţinerea nivelului "principal" trebuie să facă dovada formării profesionale continue, concretizată în:

- un număr minim de 24 de ore de training formativ în domeniu;
- 12 ore de cursuri teoretice şi sau aplicative în domeniul supervizării;
- 12 ore de co-supervizare cu un supervizor deja acreditat;
- 25 de credite anual obţinute prin publicaţii, participări la cursuri, workshop-uri, conferinţe etc.

Art. 32. Psihologul şcolar specialist care solicită nivelul de profesionalizare "principal" trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să facă dovada formării profesionale în conformitate cu Art. 30 şi 31 din prezentele reglementări;
b) să fie angajat în una din formele instituţionale din sectorul privat sau public precizate în Art. 5, literele a) şi b);
c) să aibă o vechime în domeniu de cel puţin 10 ani sau 7 ani dacă are şi doctorat în domeniu;
d) să susţină un interviu organizat de comisia aplicativă în temeiul Legii 213/ 2004, a Normelor metodologice şi Procedurilor de aplicare a acesteia;

Art. 33. Psihologul şcolar principal din domeniul Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională are competenţe pentru desfăşurarea următoarelor tipuri de activităţi:

a) evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei şi cadrelor didactice;
b) consiliere şcolară;
c) consiliere vocaţională;
d) intervenţie psihologică primară, secundară, terţiară;
e) consultanţă;
f) cercetare;
g) formare şi supervizare profesională;
h) consiliere şi intervenţie educaţională în instituţii, organizaţii şi comunitate.

Art. 34. Competenţele psihologului şcolar principal pe tipuri de activităţi sunt:

a) evaluarea şi diagnoza copiilor, tinerilor, membrilor familiei, cadrelor didactice:
- să cunoască instrumentele de psihodiagnoză;
- să utilizeze eficient instrumente de psihodiagnoză pentru surprinderea dezvoltării cognitive, afective şi psiho-sociale a copiilor şi tinerilor, la nivel individual şi de grup;
- să interpreteze datele obţinute prin aplicarea testelor şi probelor psihologice;
- să formuleze concluziile examenului psihodiagnostic;
- să elaboreze strategii de psihodiagnoză;
- să supervizeze diagnoza efectuată de psihologul practicant sau specialist;
b) consiliere şcolară:
- să cunoască metode şi tehnici de formare şi educare a unor deprinderi şi atitudini ce contribuie la învăţarea eficientă, a capacităţilor de integrare în viaţa comunitară, a conduitelor şi atitudinilor sanogene;
- să cunoască şi să utilizeze metode şi tehnici de dezvoltare şi optimizare personală a copiilor şi tinerilor;
- să elaboreze strategii de consiliere şi dezvoltare personală a copiilor şi tinerilor;
c) consiliere vocaţională:
- să cunoască principalele domenii de profesionalizare în raport cu cerinţele pieţei;
- să cunoască şi să aplice metode şi tehnici de identificare a aptitudinilor, valorilor şi intereselor profesionale;
- să formeze capacităţi de luare a deciziilor privind cariera şi a unor deprinderi de integrare pe piaţa muncii;
- să elaboreze strategii de eficientizare a deciziei privind cariera;
- să supervizeze consilierea vocaţională efectuată de psihologul practicant;
d) intervenţie psihologică:
- să realizeze toate formele de intervenţie psihologică (primară, secundară, terţiară);
- să realizeze servicii de consiliere psihoeducaţională prevăzute pentru psihologul specialist Art. 28.;
- să elaboreze planuri complexe de intervenţie psihologică prin valorificare la maximum a resurselor de care dispun: copilul, tânărul, familia, grădiniţa, şcoala, comunitatea;
- să supervizeze intervenţia psihologică efectuată de psihologul practicant şi psihologul specialist;
e) consultanţă:
- să ofere servicii de consultanţă specifice psihologului specialist prevăzută la Art. 28, litera e), la care se adaugă: servicii de consultanţă în planificarea şi evaluarea programelor educaţionale, implementarea sistemului de management al calităţii în unităţile şcolare;
- să identifice şi să selecteze tehnici moderne de consultanţă şi să le adapteze serviciilor câmpului educaţional;
f) cercetare:
- să propună, să iniţieze şi să coordoneze activităţi de cercetare;
g) formare şi supervizare profesională:
- iniţierea unor cursuri care să completeze formarea iniţială a psihologului şcolar, conform normelor metodologice;
- dezvoltarea unor programe de formare pe termen scurt sau lung pentru psihologii şcolari fără experienţă în domeniu în conformitate cu normele metodologice;
h) consiliere şi intervenţie educaţională în instituţii, organizaţii şi comunitate:
- să cunoască şi să identifice problemele comunităţii care necesită consiliere şi intervenţie educaţională;
- să cunoască metode, tehnici şi strategii de consiliere şi intervenţie educaţională în problemele instituţiilor, organizaţiilor comunităţii.

Cap. V Dispoziţii finale

Art.35. Cadrele didactice care lucrează în învăţământul preuniversitar, au o vechime de până la 5 ani, desfăşoară activităţi de predare şi de consiliere şcolară şi vocaţională, posedă diplomă de licenţă în psihologie, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică într-una din formele prevăzute la Art. 7, precum şi gradul de profesionalizare "psiholog şcolar practicant".

Art.36. Cadrele didactice care lucrează în învăţământul preuniversitar, au o vechime de peste 5 ani, desfăşoară activităţi de predare şi de consiliere şcolară şi vocaţională, posedă diplomă de licenţă în psihologie, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică într-una din formele prevăzute la Art. 7, precum şi gradul de profesionalizare "psiholog şcolar specialist".

Art.37. Cadrele didactice care lucrează în învăţământul preuniversitar, desfăşoară activităţi de predare şi de consiliere şcolară şi vocaţională, posedă diplomă de licenţă în psihologie, au o vechime de cel puţin 10 ani sau 7 ani dacă deţin titlul ştiinţific de doctor, pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică într-una din formele prevăzute la Art. 7, precum şi gradul de profesionalizare "psiholog şcolar principal".

Art.38. Cadrele didactice care lucrează în învăţământul universitar, au o vechime de până la 5 ani, desfăşoară activităţi practice în programul de formare a psihologilor pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică într-una din formele prevăzute la Art. 7, precum şi gradul de profesionalizare "psiholog şcolar practicant".

Art. 39. Cadrele didactice care lucrează în învăţământul universitar, au o vechime mai mare de 5 ani, ocupă un post didactic de lector, desfăşoară activităţi teoretice şi practice în programul de formare a psihologilor pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică într-una din formele prevăzute la Art. 7, precum şi gradul de profesionalizare "psiholog şcolar specialist".

Art. 40. Cadrele didactice care lucrează în învăţământul universitar, au o vechime mai mare de 10/ 7 ani, ocupă un post didactic de cel puţin lector, deţin titlul ştiinţific de doctor, desfăşoară activităţi teoretice şi practice în programul de formare a psihologilor pot solicita obţinerea atestatului de liberă practică într-una din formele prevăzute la Art. 7, precum şi gradul de profesionalizare "psiholog şcolar principal".

Art. 41. Drepturile menţionate în articolele 34, 35, 36, 37, 38, 39 pot fi dobândite prin respectarea cerinţelor conţinute în articole la care se adaugă criteriile de competenţă şi condiţiile prevăzute în prezentele reglementări în capitolele II, III şi IV.

Art. 42. Atestarea cabinetelor de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, a Cabinetelor şi Centrelor de Asistenţă Psihopedagogică din învăţământul preuniversitar şi a Centrelor de Consiliere şi Dezvoltare a Carierei din centrele universitare se face pe baza întocmirii unui dosar ce va cuprinde dovezi privind:

a) existenţa unui spaţiu de minim 10 metri pătraţi;
b) standardele de calitate conform următoarelor:
- mobilier adecvat activităţilor desfăşurate potrivit standardelor din prezentele reglementări;
- calculator cu conectare la internet pentru activităţile de consiliere vocaţională;
- set de teste psihologice pentru activităţile de evaluare şi diagnoză psihologică;
- set de teste şi instrumente psihodiagnostice necesare activităţilor de consiliere vocaţională;
- condiţii de luminozitate, aerisire şi igenico-sanitare;
- condiţii de respectare a confidenţialităţii şi securităţii fizice şi emoţionale a clienţilor.

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA
COMISIA DE PSIHOLOGIE EDUCAŢIONALĂ, CONSILIERE ŞCOLARĂ ŞI VOCAŢIONALĂ

Norme şi proceduri de control, formare continuă şi supervizare profesională

Art. 1. În conformitate cu Legea 213/2004, Art. 38 Comisiile aplicative ale Colegiului Psihologilor din România elaborează norme şi proceduri de control şi supervizare profesională.

Art. 2. Psihologii fără experienţă în domeniul Psihologiei educaţionale,consilierii şcolare şi vocaţionale pot desfăşura activitatea numai în condiţii de supervizare, conform Legii 213/2004, Art. 10, lit. a.

Art. 3. Supervizarea în domeniul Psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale presupune un contract între doi sau mai mulţi psihologi angajaţi într-o activitate specifică, dintre care cel puţin unul posedă drept de liberă practică autonomă, ori experienţă în domeniu şi întruneşte criteriile de competenţă stabilite prin normele metodologice.

Art. 4. În timpul supervizării, care durează minim un an, un minim de 100 de ore, psihologul practicant va fi antrenat în activităţi teoretice şi practice specifice domeniului şi i se va acorda suportul afectiv-motivaţional necesar.

Art. 5. La sfârşitul stagiului, supervizorul va întocmi un raport de evaluare a activităţii debutantului, recomandându-l comisiei de specialitate în vederea obţinerii atestatului de liberă practică autonomă.

Art. 6. Supervizarea se poate realiza în următoarele forme:

• supervizor-debutant (“unu la unu");
• supervizor care lucrează cu doi sau mai mulţi debutanţi (nu mai mulţi de cinci);
• grup de supervizori care lucrează cu un grup de debutanţi.

Art. 7. Persoana care desfăşoară activitate de supervizare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să posede drept de liberă practică autonomă, obţinut în baza prevederilor cuprinse în normele metodologice;
b) să aibă vechime de minim cinci ani în domeniul Psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale.

Art. 8. Formarea continuă vizează:

a) activitatea de autodezvoltare ştiinţifică şi profesională certificată prin publicaţii relevante şi/sau prin câştigarea unor concursuri pentru ocuparea de posturi didactice în învăţământul superior în respectivele domenii;
b) participarea la reuniuni ştiinţifice, întâlniri de lucru, simpozioane, work-shop-uri acreditate de Asociaţia Psihologilor din România sau Asociaţiile de profil din teritoriu (număr minim de credite 20 pe an);

Art. 9. Controlul în domeniul Psihologiei educaţionale are drept scop evaluarea modului în care se aplică şi respectă prevederile Legii 213/2004 precum şi cele prevăzute în normele metodologice.

Art. 10. Controlul se organizează şi desfăşoară de către Comisia de Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională împreună cu membrii desemnaţi ai Comitetelor filialei teritoriale în competenţa căreia se află psihologul care face obiectul controlului.

Art. 11. Comisia asigură pregătirea persoanelor cu atribuţii de control în domeniul de competenţă.

Condiţii supervizare - Psihologie educaţională

În şedinţa Comitetului director din data de 09.06.2006 s-au aprobat: taxa plătită de un supervizor Colegiului Psihologilor este de 100 RON; taxa minimă a supervizatului faţă de supervizor este de 12 RON/ora de supervizare.

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMANIA
COMISIA DE PSIHOLOGIA EDUCAŢIONALĂ, CONSILIEREA ŞCOLARĂ ŞI VOCAŢIONALĂ
CRITERII DE ACORDARE A DREPTULUI DE SUPERVIZARE PROFESIONALĂ ÎN SPECIALITĂŢILE PSIHOLOGIA EDUCAŢIONALĂ, CONSILIERE ŞCOLARĂ ŞI VOCAŢIONALĂ

1. Să deţină atestatul de liberă practică în specialitatea/specialităţile pentru care solicită acordarea dreptului de supervizare profesională.
2. Treapta profesională deţinută în specialitate să fie aceea de psiholog specialist sau psiholog principal.
3. Să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu prevederile normelor metodologice la data solicitării dreptului de supervizare profesională, precum şi pe întreaga perioadă a executării contractului de supervizare profesională.
4. Să se prezinte, la data stabilită de către comisia aplicativă pentru susţinerea interviului, în vederea obţinerii dreptului de supervizare profesională.
5. Să cunoască şi să respecte prevederile din actele normative în vigoare, cu privire la obţinerea şi exercitarea dreptului de supervizare profesională.

CONDIŢIILE ÎNCHEIERII ŞI EXECUTĂRII CONTRACTULUI DE SUPERVIZARE PROFESIONALĂ

1. Supervizorul va putea încheia contractul de supervizare profesională, în baza adeverinţei eliberate de către Comitetul director, cu cel mult zece supervizaţi (psihologi cu drept de liberă practică în supervizare), concomitent.
2. Activitatea de supervizare profesională va fi desfăşurată după un program de minim două ore pe săptămână până la realizarea numărului de ore prevăzut în normele metodologice.
3. Supervizatul (psiholog cu drept de liberă practică în supervizare) trebuie să-şi desfăşoare activitatea profesională în una dintre formele de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
4. Supervizorul şi supervizatul sunt obligaţi să respecte şi să aplice prevederile din actele normative în vigoare, cu privire la activitatea de supervizare profesională.

PROCEDURA DE ACORDARE A DREPTULUI DE SUPERVIZARE PROFESIONALĂ

1. Completarea şi depunerea la secretariatul Comitetului director a cererii tip de acordare a dreptului de supervizare profesională.
2. Programarea solicitantului la interviu, în cadrul şedinţelor ordinare de analizare a dosarelor de acordare a dreptului de liberă practică sau în cazuri de urgenţă, în şedinţe extraordinare.
3. Susţinerea interviului şi analizarea cererii de acordare a dreptului de supervizare profesională.
4. Comisia aplicativă înaintează către Comitetul director, propunerea de acordare sau de neacordare a dreptului de supervizare profesională.
5. Eliberarea de către Comitetul director, în termen de maxim 10 zile de la susţinerea interviului, a unei adeverinţe prin care se atestă acordarea dreptului de supervizare profesională.
6. Dreptul de supervizare se reanalizează de către comisia de specialitate la un interval de 5 ani.

Precizări privind schimbarea treptei de specializare

1. Criterii de trecere de la practicant în supervizare la practicant autonom

Hotărâre schimbare treaptă

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

H O T Ă R Â R E
privind aprobarea procedurilor de acordare a atestatului de liberă practică autonomă, ca urmare a finalizării perioadei de supervizare profesională

În temeiul Art. 51 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, nr. 213 din 27 mai 2004, aprobate prin H. G. nr. 788/2005,

Notă:

1. Nu se admit contestaţii în urma interviului susţinut pentru schimbarea treptei de specializare.
2. La schimbarea treptei de specializare obligatoriu se ataşează şi diplomele prin care au obţinut credite, în cadrul formării profesionale continue.

Comitetul director al Colegiului Psihologilor din România h o t ă r ă ş t e:

Art. 1. (1) - Psihologul cu drept de liberă practică atestat în condiţii de supervizare poate solicita eliberarea atestatului de liberă practică autonomă, pentru fiecare specialitate profesională, după finalizarea stagiului de supervizare profesională în specialitate, potrivit dispoziţiilor Art. 11 din Legea nr. 213/2004.

(2) Finalizarea stagiului de supervizare profesională se probează prin raportul de supervizare final, întocmit de către supervizor, potrivit dispoziţiilor Art. 41 alin. (2) din Hotărârea Comitetului director nr. 1/2006.

Art. 2 (1) - Obţinerea atestatului de liberă practică autonomă de către psihologul cu drept de liberă practică atestat în condiţii de supervizare este condiţionată de parcurgerea următoarelor proceduri:

a) depunerea dosarului de atestare la comitetul filialei teritoriale din care face parte solicitantul;
b) susţinerea interviului programat în faţa comisiei aplicative competentă în specialitatea în care solicitantul doreşte obţinerea atestatului de liberă practică.

(2) Dosarul pentru obţinerea atestatului de liberă practică autonomă trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele documente:

a) cerere tip adresată Comitetului director;
b) raportul de supervizare final, prin care se atestă efectuarea stagiului de supervizare profesională, semnat şi parafat de către supervizor;
c) dovada exercitării profesiei prin una dintre formele de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, pe toată perioada stagiului de supervizare profesională (independent sau în regim salarial), în fotocopie semnată şi parafată de către titular pentru conformitate cu originalul;
d) contractul de supervizare profesională, în fotocopie semnată şi parafată de către titular pentru conformitate cu originalul.

(3) Structura interviului va fi aprobată prin dispoziţie a preşedintelui Comitetului director, la propunerea comisiilor aplicative, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3 - Prezenta hotărâre intră în vigoare de la data aprobării acesteia.

Preşedintele Colegiului Psihologilor din România,
Prof. univ. dr. Nicolae Mitrofan
Bucureşti, 24 martie 2007.
Nr. 2

NOTĂ: Cererea adresată Comitetului director se completează pe formularul model nr. 2 (la rubrica specialitate faceţi menţiunea: "schimbare treaptă specializare")

Structura interviului

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

STRUCTURA INTERVIULUI

organizat pentru analizarea competenţelor profesionale ale psihologilor cu drept de liberă practică care au finalizat stagiul de supervizare profesională şi solicită acordarea atestatului de liberă practică autonomă

Interviul are loc conform unei programări anterioare, afişate pe site-ul oficial al Colegiului Psihologilor din România, în ordinea stabilită prin programare.

Solicitantul este invitat să depună cu ocazia înregistrării şi să prezinte în faţa comisiei aplicative un raport de activitate*, redactat în maxim 10 pagini, privind activitatea profesională desfăşurată în perioada de supervizare profesională.

Solicitantul este invitat să răspundă la întrebările** adresate de către membrii comisiei aplicative referitoare la cazuistică întâlnită în practica de specialitate, metodele şi tehnicile de evaluare şi asistenţă psihologică utilizate, procedurile de lucru concrete, etc.

Solicitantul este invitat să răspundă la întrebările adresate de către membrii comisiei referitoare la cunoaşterea aspectelor deontologice*** ale exercitării profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, respectiv referitoare la cunoaşterea prevederilor Legii nr. 213/2004, H.G. nr. 788/2005, Hotărârii Comitetului director nr. 1 din 10 martie 2006, precum şi a altor acte normative relevante pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

Membrii comisiei analizează documentele depuse în dosarul solicitantului****, iar în funcţie de concluziile raportului de supervizare final întocmit de către supervizor, competenţa profesională dovedită şi evaluarea profesională realizată în cadrul interviului va comunica solicitantului până la sfârşitul şedinţei rezultatul interviului.

Rezultatul interviului poate consta în:

a) admiterea cererii şi acordarea dreptului de liberă practică autonomă solicitantului sau
b) respingerea provizorie a cererii de acordare a dreptului de liberă practică autonomă, cu obligaţia continuării activităţii de supervizare profesională pe o perioadă ce nu poate depăşi 4 luni calendaristice.

7. Solicitantul va semna pentru a confirma faptul că a luat la cunoştinţă de rezultatul interviului, putând formula contestaţie în termen de 15 zile de la data comunicării rezultatului.

*Raportul de activitate redactat şi semnat de către solicitant va fi înaintat la înregistrare sau comisiei pe suport hârtie A4, font 12, la data programării interviului, fără a putea fi confundat cu raportul de supervizare final, care va fi întocmit de către psihologul supervizor şi se va depune la dosar cu acelaşi prilej. Structura raportului de supervizare final, precum şi structura raportului de activitate întocmit de către supervizat vor fi stabilite de către fiecare comisie aplicativă, fiind afişate pe site-ul oficial al Colegiului Psihologilor din România.
** Întrebările pot fi stabilite în mod aleatoriu de către membrii comisiei, conform domeniilor de specialitate, privind aspecte profesionale din raportul de activitate prezentat în faţa comisiei.
*** Aspectele deontologice vor privi cu precădere cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor psihologilor cu drept de liberă practică, precum şi a formelor de exercitare ale profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.
**** Dosarul solicitantului va conţine în mod obligatoriu documentele prevăzute în Hotărârea Comitetului director din 24 martie 2007.

Raportul de activitate întocmit de supervizat

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

STRUCTURA RAPORTULUI DE ACTIVITATE A SUPERVIZATULUI
(întocmit de psihologul practicant în supervizare)

Candidaţii vor elabora un portofoliu care să conţină documente ce atestă îndeplinirea următoarelor cerinţe:

1. Evaluarea şi diagnoza copiilor şi a familiei acestora - (trei cazuri) repere pentru evaluare:
- să cunoască şi să utilizeze minim 2 instrumente de psihodiagnoză;
- să intocmească un raport de evaluare si diagnoză a cazurilor.

2. Program de consiliere şcolară (două cazuri) repere pentru evaluare:
- să identifice probleme/dificultăţi specifice consilierii şcolare individuale/de grup;
- să elaboreze şi să implementeze programul de consiliere şcolară;
- să evalueze programul de intervenţie şi să prezinte rezultatele obţinute.

3. Program de consiliere vocaţională (două cazuri) repere pentru evaluare:
- să identifice aptitudinile şi interesele profesionale;
- să elaboreze şi să implementeze programul de consiliere voacţională;

4.Program de prevenţie/intervenţie repere pentru evaluare:
- să prezinte un program de prvenţie/intervenţie primară pe o problemă specifică domeniului

5.Un proiect de cercetare repere pentru evaluare:
- identificarea problemei,
- formularea obiectivelor şi ipotezelor de lucru,
- eşantionarea
- alegerea metodelor şi strategiilor adecvate

Notă:

Candidaţii trebuie să facă dovada obţinerii numărului de credite cerute de normele CPR.

Raport de activitate întocmit de supervizor

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA
STRUCTURA RAPORTULUI DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII SUPERVIZATULUI
(întocmit de supervizor)

Supervizorul va face o analiză cantitativă şi calitativă a modului în care supervizatul şi-a îndeplinit cerinţele corespunzătoare domeniilor de competenţă specifice psihologului practicant autonom din actele normative:

b) consiliere şcolară:
- să cunoască metode şi tehnici de formare şi educare a unor deprinderi şi atitudini ce contribuie la învăţarea eficientă, a capacităţilor de integrare în viaţa comunitară, a conduitelor şi atitudinilor sanogene;

c) consiliere vocaţională:
- să cunoască principalele domenii de profesionalizare în raport cu cerinţele pieţei;
- să cunoască şi să aplice metode şi tehnici de identificare a aptitudinilor, valorilor şi intereselor profesionale;
- să formeze capacităţi de luare a deciziilor privind cariera şi a unor deprinderi de integrare pe piaţa muncii;

d) intervenţie psihologică primară:
- să realizeze intervenţia primară menită a contribui la dezvoltarea următoarelor arii: intelectuală, afectivă, socială, de personalitate, comportamente de adaptare, orientare vocaţională;
- să realizeze intervenţia primară direcţionată înspre promovarea stării de bine şi prevenirea apariţiei unor probleme;
- să realizeze servicii de consiliere psihoeducaţională a copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de criză familială, de inadaptare şcolară, socială, eşec şcolar, abandon şcolar, absenteism etc., precum şi a celor cu tulburări de comportament şi disciplină, a părinţilor, cu privire la importanţa climatului familial pentru dezvoltarea optimă a copiilor şi tinerilor, optimizarea relaţiilor dintre familie şi şcoală;

e) cercetare:
- să participe în calitate de colaborator în activităţi de cercetare specifice domeniului;

2. Criterii de trecere de la practicant la specialist

CRITERII DE TRECERE DE LA O TREAPTĂ DE SPECIALIZARE LA ALTA
-CERINTE PENTRU PSIHOLOGI ŞCOLARI ŞI PSIHOPEDAGOGI SPECIALI-

1. Criterii de trecere de la practicant în supervizare la practicant autonom:

Dosar completat cu următoarele documente:

- avizul supervizorului;
- acte care să dovedească vechimea (minim 2 ani), nr de credite (minim 10 pe an);
- prezentarea unui portofoliu care sa conţină:
1. Trei cazuri de evaluarea şi diagnoză a copiilor şi a familiei acestora
repere pentru evaluare:
- să cunoască şi să utilizeze minim 2 instrumente de psihodiagnoză;
- să intocmească un raport de evaluare si diagnoză a cazurilor.
2. Două programe de consiliere şcolară pentru copii/adolescenţi
repere pentru evaluare:
- să identifice probleme/dificultăţi specifice consilierii şcolare individuale/de grup;
- să elaboreze şi să implementeze programul de consiliere şcolară;
- să evalueze programul de intervenţie şi să prezinte rezultatele obţinute.
3. Două programe de consiliere vocatională
repere pentru evaluare:
- să identifice aptitudinile şi interesele profesionale;
- să elaboreze şi să implementeze programul de consiliere voacţională;
4. Un program de prevenţie/intervenţie
repere pentru evaluare:
- să prezinte un program de prevenţie/intervenţie primară pe o problemă specifică domeniului
5. Un proiect de cercetare
repere pentru evaluare:
- identificarea problemei,
- formularea obiectivelor şi ipotezelor de lucru,
- eşantionarea
- alegerea metodelor şi strategiilor adecvate.

2. Criterii de trecere de la practicant autonom la specialist:

Dosar completat cu următoarele documente:

- acte care să dovedească vechimea (minim 5 ani), nr de credite (minim 10 pe an);
- acte care să dovedească efectuarea unui număr de ore de dezvoltare personală (minim 30);
- acte care să dovedească frecventarea cel puţin a unui curs de perfecţionare cu o durată de minim 14 ore;
Psihologii şi psihopedagogii care doresc să obţină şi dreptul de supervizare în domeniu trebuie să deţină diplomă de Master în domeniu sau titlul de doctor în domeniu şi să aducă dovada faptului că lucrează în domeniu;

3. Criterii de trecere de la specialist la principal:

Dosar completat cu următoarele documente:

- acte care să dovedească vechimea (minim 10 ani sau 7 ani pentru cei care deţin titlu de doctor în ştiinţe), nr de credite (minim 10 pe an);
- acte care să dovedească efectuarea unui număr de ore de dezvoltare personală (minim 50);
- diplomă de Master în domeniu sau titlu de doctor.

Psihologii şi psihopedagogii care doresc să obţină şi dreptul de supervizare în domeniu trebuie să deţină diplomă de Master în domeniu sau titlul de doctor in domeniu şi să aducă dovada faptului că lucrează în domeniu;

FORMA DE EXAMINARE
- pentru toate treptele: interviul

- pentru trecerea de la treapta de specializare practicant în supervizare la treapta de specializare practicant autonom se vor constitui grupe compacte de minim 5 - maxim 15 candidaţi.

NECESARUL MINIMAL DE DOTARE PENTRU CABINETELE DE PSIHOLOGIE EDUCAŢIONALĂ, CONSILIERE ŞCOLARĂ ŞI VOCAŢIONALĂ

"Art. 42. Atestarea cabinetelor de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională, a Cabinetelor şi Centrelor de Asistenţă Psihopedagogică din învăţământul preuniversitar şi a Centrelor de Consiliere şi Dezvoltare a Carierei din centrele universitare se face pe baza întocmirii unui dosar ce va cuprinde dovezi privind:

3. Criterii de trecere de la specialist la prinicipal

CRITERII DE TRECERE DE LA O TREAPTĂ DE SPECIALIZARE LA ALTA
-CERINTE PENTRU PSIHOLOGI ŞCOLARI ŞI PSIHOPEDAGOGI SPECIALI-

1. Criterii de trecere de la practicant în supervizare la practicant autonom:

Dosar completat cu următoarele documente:
- avizul supervizorului;
- acte care să dovedească vechimea (minim 2 ani), nr de credite (minim 10 pe an);
- prezentarea unui portofoliu care sa conţină:
1.Trei cazuri de evaluarea şi diagnoză a copiilor şi a familiei acestora
repere pentru evaluare:
- să cunoască şi să utilizeze minim 2 instrumente de psihodiagnoză;
- să intocmească un raport de evaluare si diagnoză a cazurilor.
2. Două programe de consiliere şcolară pentru copii/adolescenţi
repere pentru evaluare:
- să identifice probleme/dificultăţi specifice consilierii şcolare individuale/de grup;
- să elaboreze şi să implementeze programul de consiliere şcolară;
- să evalueze programul de intervenţie şi să prezinte rezultatele obţinute.
3. Două programe de consiliere vocaţională
repere pentru evaluare:
- să identifice aptitudinile şi interesele profesionale;
- să elaboreze şi să implementeze programul de consiliere voacţională;
4.Un program de prevenţie/intervenţie
repere pentru evaluare:
- să prezinte un program de prevenţie/intervenţie primară pe o problemă specifică domeniului
5.Un proiect de cercetare
repere pentru evaluare:
- identificarea problemei,
- formularea obiectivelor şi ipotezelor de lucru,
- eşantionarea
- alegerea metodelor şi strategiilor adecvate.

2. Criterii de trecere de la practicant autonom la specialist:

Dosar completat cu următoarele documente:

- acte care să dovedească vechimea (minim 5 ani), nr de credite (minim 10 pe an);
- acte care să dovedească efectuarea unui număr de ore de dezvoltare personală (minim 30);
- acte care să dovedească frecventarea cel puţin a unui curs de perfecţionare cu o durată de minim 14 ore;
Psihologii şi psihopedagogii care doresc să obţină şi dreptul de supervizare în domeniu trebuie să deţină diplomă de Master în domeniu sau titlul de doctor in domeniu şi să aducă dovada faptului că lucrează în domeniu;

3. Criterii de trecere de la specialist la principal:

Dosar completat cu următoarele documente:

FORMA DE EXAMINARE
- pentru toate treptele: interviul

- pentru trecerea de la treapta de specializare practicant în supervizare la treapta de specializare practicant autonom se vor constitui grupe compacte de minim 5 - maxim 15 candidaţi.

NECESARUL MINIMAL DE DOTARE PENTRU CABINETELE DE PSIHOLOGIE EDUCAŢIONALĂ, CONSILIERE ŞCOLARĂ ŞI VOCAŢIONALĂ